După fantasticele bătălii purtate de Kevin Magnussen, Stoffel Vandoorne și Antonio Felix da Costa anul trecut, 2014 a venit ca un somnifer. Carlos Sainz Jr. a devenit primul pilot Red Bull care triumfă în această serie, spălându-și petele de pe CV, însă planetele s-au aliniat perfect pentru spaniol.

Magnussen a primit chemarea din Formula 1, Vandoorne a migrat mai aproape de McLaren și a concurat în GP2, iar da Costa a îmbrățișat aventura DTM alături de BMW. Din GP3 n-a migrat nimeni altcineva înspre Seria Mondială, iar Carlos Sainz Jr. a făcut această tranziție fără să clipească, moștenind monopostul DAMS al campionului Magnussen. Concurența era formată din piloți de pluton din anul anterior (Jaafar, Sirotkin, Stevens), debutanți veniți din Formula Renault 2.0 (Gasly, Rowland) sau piloți buni aflați la echipe modeste, precum Roberto Merhi.

Însă Carlos avea ștacheta stabilită foarte sus de Helmut Marko după insuccesele din trecut, spaniolul fiind conștient că doar titlul l-ar putea reabilita, exemplul negativ al lui da Costa fiind aproape. Privind retrospectiv la parcursul în monoposturi al lui Sainz Jr., putem observa că în 2012 a terminat al șaselea în F3 britanică, fiind învins de toți coechipierii de la Carlin (Harvey, Jaafar și Tincknell). În F3 Euroseries, în același an, s-a clasat pe locul 9 la general, în timp ce modestul său coleg Will Buller a venit al cincilea. Anul trecut, a fost dominat total de Daniil Kvyat în GP3, unde rusul a devenit campion, iar Sainz n-a reușit nici măcar o victorie, clasându-se la final pe poziția a zecea. Reamintim faptul că al treilea pilot Arden era atunci Robert Vișoiu, autor a două victorii în 2013.

Cu toată această presiune pe umeri, tânărul de 20 de ani s-a aliniat la startul sezonului pe monopostul cu numărul 1. Însă spaniolul n-avea niciun merit pentru acea cifră, iar tot anul urma să fie țelul său să-l cucerească pe bună dreptate. În primele șapte curse s-a impus de patru ori, instalându-se confortabil la conducere în clasament, cu atât mai mult cu cât nimeni altcineva nu reușise să adune mai mult de trei clasări pe podium în acest răstimp.

Ca și în Formula 3, o etapă la Moscova, la mijloc de sezon, a redistribuit cărțile. Sainz a început să dea semne de slăbiciune, iar victoriile au început să-l ocolească. Pe tărâm propriu, rusul Sirotkin s-a trezit după patru abandonuri consecutive și a bifat un succes. Roberto Merhi a devenit un rival serios după o serie foarte bună pe mașina italienilor de la Zeta Corse: trei victorii și două clasări pe locul secund l-au adus la mică distanță de conaționalul Sainz. Demonstrația fantastică a lui Merhi pe ploaia din Ungaria, unde a rulat cu două secunde pe tur mai rapid decât oricine altcineva, reprezintă mostra absolută de pilotaj din această serie în 2014.

Sainz a revenit în penultima etapă la Paul Ricard, unde monopostul DAMS a fost imbatabil în ambele alergări. Finala de la Jerez era o simplă formalitate, iar puținele șanse ale lui Merhi s-au risipit în bancul de nisip din primul viraj, unde l-au trimis piloți ce se băteau pentru mize mărunte. Mai mult, constanța lui Pierre Gasly, adevăratul performer al stagiunii, l-a uzurpat pe Merhi și de poziția secundă la general. Titlul lui Sainz a venit ca o mare ușurare, iar acum poate privi înainte la un viitor în Formula 1. Doar câțiva fini cunoscători ai formulelor inferioare îi știu lacunele.

În spatele primilor trei am asistat la prestații excelente, dar sporadice, din partea unor nume precum Roman Mavlanov, Meindert van Buuren, Norman Nato sau Beitske Visser. Singurii capabili să atragă atenția mai adesea au fost britanicii Rowland și Stevens, cu mențiuni speciale pentru rapidul Matthieu Vaxiviere, absent de la câteva runde pe fondul unei accidentări la coloana vertebrală.

Însă, per total, a fost prea puțin spectacol în 2014, după așteptările create de luptele la vârf din stagiunea anterioară. Ca și în GP2, dincolo de prima duzină de piloți sunt destule portofele mobile ce populează ultimele linii de pe grilă și nu aduc un plus important de valoare campionatului, fapt ce alimentează constant zvonurile unei posibile fuziuni între serii. Momentan, sunt doar vorbe-n vânt. Însă climatul economic va avea, ca de obicei, ultimul cuvânt.